Pe data de 28 octombrie 2021, European Institute for Gender Equality a lansat ultimul raport Gender Equality Index. Indicele este un instrument de măsurare a progresului egalității de gen în UE cu scopul de sprijini factorii de decizie politică să elaboreze măsuri mai eficiente de egalitate de gen. Per ansamblu, UE obține 68 de puncte din 100 în Indicele egalității de gen, o creștere microscopică de doar 0,6 puncte față de ediția de anul trecut. Cu acest prilej, directorul EIGE Carlien Scheele a afirmat că Europa a înregistrat un progres lent în ceea ce privește egalitatea de gen, în contextul pandemiei de COVID-19. Cel mai bun scor privind egalitate de gen este obținut de Suedia (83,9 puncte), iar cel mai slab scor este deținut de Grecia (52,5 puncte). Raportat la media europeană de 68 de puncte, România obține un scor modest de 54,5 puncte. Din analiza detaliată a scorurilor obținute de România pe domeniile principale de activitate (muncă, bani, cunoaștere, timp, putere și sănătate), rezultă că femeile din țara noastră au probleme în ceea ce privește acomodarea timpului de lucru cu activitățile prestate în gospodăria proprie, cu veniturile obținute, cu participarea în programe de educație formală și informală, durata scăzută în câmpul muncii, accesul la serviciile de sănătate și altele (EIGE, 2021).
Progresele privind realizarea țintelor asociate ODD 5 din Agenda 2030 sunt raportate de Departametul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României pe baza indicatorilor statistici furnizați de Institutul Național de Statistică. La un an de la declanşarea pandemiei COVID-19, Departamentul de Dezvoltare Durabilă a organizat în parteneriat cu Institutul Naţional de Statistică conferinţa cu tema „Indicatori naţionali pentru dezvoltare durabilă”, în cadrul proiectului „România durabilă – Dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României 2030”. Raportul prezentat cu acest prilej cuprinde statistici relevante pentru luarea deciziilor la nivel naţional şi ilustrează evoluţia unui număr de 98 de indicatori unici asociaţi unui număr de 60 de ţinte, corespunzător celor 17 obiective de dezvoltare durabilă pentru Orizonul 2020.
În raportul mai sus menționat se precizează că pandemia de COVID-19 a accentuat inegalitățile dintre femei și bărbați în toate sferele de activitate. Femeile sunt nevoite să dedice mai mult timp pentru educarea a copiilor și îngrijirea persoanelor vârstnice concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Ținând cont de restricțiile sanitare, femeile petrec mai mult timp în gospodărie, fapt care amplifică tensiunile din familie/ cuplu, inclusiv violența domestică. Femeile sunt majoritare în domeniul sănătății și asistenței sociale, având o expunere mult mai mare decât bărbații la noul coronavirus.
În România, inactivitatea afectează într-o măsură mai mare femeile cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani în comparație cu bărbații din același segment de vârstă ca urmare a îndeplinirii responsabilităților familiale, fiind amplificată mai ales în mediul rural. Legiferarea concediului parental și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor a însemnat un pas înainte pentru asigurarea egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați. În România, femeile continuă să fie subreprezentate în Parlament și Guvern, precum și în alte funcții de demnitate de la nivel național și județean.
În ceea ce privește numărul femeilor cu funcții de conducere în companiile cu capital străin și/ sau românesc, România se află printre primele locuri în Uniunea Europeană. Femeile sunt mai afectate de sărăcie decât bărbații, în special femeile din mediul rural, femeile vârstnice, femeile din gospodării cu intensitate scăzute a muncii. Cea mai gravă problemă cu care se confruntă femeile în România este violența sub toate formele. Potrivit raportului amintit, maximul perioadei monitorizate (2008-2019) a fost atins în anul 2018 când au fost înregistrate 1087 infracțiuni de viol, din care 200 de infracțiuni asupra minorilor.