Antreprenoriatul reprezintă unul dintre elementele cheie a dezvoltării economice a ţării noastre, care a dat dovadă de dovadă de rezilienţă în urma multiplelor crize ce au marcat climatul macroeconomic în ultimii ani. Există potenţial, dar trebuie susţinut de iniţiative guvernamentale, finanţare şi atingerea unor obiective la nivel de ţară, conform opiniilor exprimate ieri în cadrul conferinţei „Tendinţe Economice 2024”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri.

Florin Spătaru, Cancelaria Primului Ministru: „Din perspectiva Guvernului, România viitorului va fi sustenabilă, industrială şi antreprenorială”

Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, a afirmat că, din perspectiva Guvernului, România viitorului va fi sustenabilă, industrială şi antreprenorială, a spus

Domnia sa a spus: „În anul 2024 Europa se redefineşte iar viitorul trebuie creionat poate altfel decât am făcut-o în ultimii 30 de ani. România are potenţial de creştere, fiind de departe un lider în ceea ce priveşte creşterea economică. Am făcut-o în perioada 2011 – 2020 şi suntem în continuare într-o perioadă de creştere economică. 2024 este un an de scădere dar sub media europeană, iar ultimul raport OECD spune că în 2025 – 2026 vom avea o creştere de peste 3%. Reuşim asta cu ajutorul antreprenoriatului românesc”.

Consilierul de stat a adăugat: „Din perspectiva Guvernului României şi a mea, ca fost ministru al economiei, România viitorului va fi sustenabilă, industrială şi antreprenorială. Noile provocări sunt digitalizarea, industrializarea, readucerea economiei Româneşti în centrul economiei europene care a înţeles după 30 de ani că nu poate utiliza doar forţa de muncă, doar cunoştinţele, iar producţia să fie externalizată în altă parte. PIB-ul României poate creşte de patru ori până în 2040. Această creştere se va face cu politici, strategii aplicate dar şi cu bani. Pentru că începând cu criza pandemică din 2022 s-a demonstrat că, parteneriatul dintre stat şi mediul de afaceri este generatorul, multiplicatorul creşterii economice. Ne dorim acest parteneriat, ne dorim ca mediul de afaceri şi antreprenoriatul feminin să devină o piatră de temelie pentru România şi mai mult decât atât, să arătăm că România înţelege că această incluziune de gen duce la o creştere economică”.

Dan Armeanu, vicepreşedinte al ASF: „Aderarea la moneda euro ar fi un pilon de stabilitate macroeconomică pentru România”

Dan Armeanu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), este de părere că aderarea la moneda euro ar fi un pilon importnat de stabilitate macroeconomică pentru ţara noastră, alături de aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.

Domnia sa a spus: „Din punctul de vedere al stabilităţii macroeconomice, România se află într-o poziţie foarte bună care se bazează, în principal pe doi piloni. Aceştia au fost construiţi în ultimii douăzeci de ani şi reprezintă aderarea la NATO şi aderarea la Uniunea Europeană. Importanţa acestor piloni s-a văzut în ultima perioadă, în contextul crizelor multiple – criza din Ucraina, inflaţie sau criza Covid”.

Conform vicepreşedintelui ASF, importanţa celor doi piloni se vede şi în timp, din punct de vedere macroeconomic. „Acum 20 de ani, în România PIB-ul pe cap de locuitor era undeva la peste 30% din media europeană, iar acum am ajuns la aproape 80%. Se vede foarte clar influenţa acestora în dezvoltarea şi asigurarea unei stabilităţi la nivelul României”,

Dar ţara noastră mai are nevoie de al treilea pilon de stabilitate macroeconomică, crede Dan Armeanu. „Este foarte important, va asigura o dezvoltare calitativă pe un drum sustenabil şi pe termen lung şi este vorba despre aderarea la moneda euro. Acesta ar fi al treilea pilon de stabilitate macroeconomică pe care România şi-l poate construi. Bineînţeles că şi cele două obiective de ţară pe care le avem în acest moment – aderarea la spaţiul Schnegen şi aderarea la OECD sunt alţi doi piloni care vor genera stabiltate macroeconomică”.

Radu Hanga, preşedintele BVB: „Rolul pieţei noastre de capital este de a finanţa antreprenoriatul local”

Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a afirmat că rolul pieţei noastre de capital locale este de a finanţa antreprenoriatul local.

Domnia sa a spus: „Unul dintre pilonii pe care putem să construim creşterea economiei româneşti este piaţa de capital. În sens larg există două surse de finanţare pentru companiile româneşti. Una este creditul bancar, iar aici am văzut o creştere semnificativă în ultimii 20-25 de ani. Pe de altă parte, vedem acum şi piaţa de capital care se poziţionează tot mai bine ca sursă de finanţare pentru companiile locale. Iar când vorbim despre piaţa de capital vorbim implicit despre antreprenoriat şi companii locale. În general, o companie străină, care are capital străin, se va finanţa în ţara companiei mamă, pentru că acolo de regulă costurile de finanţare sunt cele mai mici. În aceste condiţii, rolul pieţei de capital locale este de a susţine, de a finanţa antreprenoriatul local.

Radu Hanga a adăugat: „Când o companie are nevoie de bani poate apela la un credit, dar prima întrebare pe care o primeşte la bancă atunci când vrea să facă un împrumut este legată de capitalul pe care-l deţine. Dacă vrem să continuăm să dezvoltăm industria bancară, avem nevoie să construim accesul la capital pentru companiile locale”.

Alexandru Petrescu, Preşedintele ASF: „Stabilitatea este cuvântul la care ţin cel mai mult în mandatul meu”

Anul 2023 a dat primele semne de moderare a crizei prin care trecem şi odată cu reducerea preţurilor energiei şi inflaţia a început să se domolească, a afirmat Alexandru Petrescu, preşedintele ASF.

„Şi noi în România suntem pe o linie descendentă pe care evident că mi-o doresc mai abruptă, dar clar că trendul este bun. Pieţele pe care noi le reglementăm la ASF sunt stabile şi stabilitatea este cuvântul la care ţin cel mai mult în mandatul meu”, a spus Petrescu.

Conform domniei sale, în piaţa asiguărilor primele subscrise anul trecut se ridică la aproape 19 miliarde de lei, în creştere cu peste 10%, activele cumulate ale fondurilor de pensii s-au ridicat la aproape 132 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 30%, iar piaţa de capital a atins o capitalizare bursieră de peste 300 de miliarde la sfârşitul anului trecut.

„Am reuşit să marcăm tranziţia de la piaţă de frontieră la emergentă cel puţin din perspectiva FTSE dar ştiu că se discută şi cu alţi evaluatori şi ne vom stabiliza ca percepţie, ca modalitate şi portofoliu de opţiuni investiţionale ca piaţă emergentă. Perspectivele sunt bune din punctul meu de vedere (…). Elementele de volatilitate le resimţim şi noi, toţi indicii de proximitate sunt totuşi peste preţul de echilibru. Fie că vorbim de cotele bursiere, care de asemenea au fost pe plus şi pe piaţa de capital autohtonă, avem nevoie de stabilitate în management, avem nevoie de predictibilitate”, spune Petrescu, adăugând: „Într-un raport al Comisiei Europene pe care l-am citit în această dimineaţă, se trage şi un semnal de alarmă legat de ce înseamnă permanenţa în management (…). Fără oameni care au perspectivă şi mandate pe patru-cinci ani, nimic nu se poate construi”.

Ciprian Dascălu, economistul-şef BCR: „Consumul gospodăriilor populaţiei va fi principalul factor al creşterii economice din acest an”

În opinia lui Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, consumul gospodăriilor populaţiei va fi principalul factor al creşterii economice a ţării noastre în acest an.

Ciprian Dascălu a spus: „Creşterea economiei României de anul trecut a fost de 2,1% şi comparată cu potenţialul de 3,5% – 4% pare destul de mică. Dacă o comparăm cu economiile din regiune, vedem că în Ungaria a fost o scădere de 0,9%, în Cehia de 0,4%, Polonia abia a avut o creştere de 0,2%, ceea ce pare o performanţă. Iar structura creşterii de anul trecut pare foarte echilibrată, poate chiar cel mai echilibrat mix pe care l-am avut în ultimul deceniu”.

Economistul a adăugat: „În a doua parte a anului trecut am văzut o revenire puternică a consumului. Practic salariile reale ajustate cu inflaţia în România au recuperat toată pierderea şocului inflaţionist începând din august. Adică veniturile reale au trecut pe plus. Suntem singura ţară din Europa Centrală şi de Est (n.r. în care veniturile reale sunt pozitive) şi acest lucru deja s-a văzut în consum în trimestrul al patrulea. Pentru anul acesta ne bazăm pe consum. La o inflaţie medie de 5,9% vedem o creştere medie a salariilor de 11,2% sau poate chiar mai mult – peste cinci puncte procentuale creşterea salarilor reale. Ne aşteptăm ca principalul factor al creşterii economice din acest an să fie consumul gospodăriilor populaţiei”.

sursă: bursa.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *